Uleiul de in – Cea mai bogata sursa de acizi grasi omega 3
Acizii Grasi Omega 3 se gasesc preponderent în spirulina, soia, nuci si seminte de in. Într-adevar, acesti acizi grasi se mai întâlnesc si în carnea si uleiul pestilor marini (ton, cod, hamsie, macrou, hering, somon), dar alaturi de cantitati mari de colesterol. Se recomanda deci sursele vegetale de acizi grasi Omega 3, în raport cu cele de origine animala, deoarece primele nu contin colesterol. Folosind ulei de peste, vom urma sa “spalam” cu acizi grasi Omega 3 ceea ce vom “murdari” simultan cu colesterol. Desi sursele de origine vegetala, spre deosebire de cele de origine animala, contin doar ALA (acidul alfa-linolenic), corpul uman are capacitatea ca din el sa-si sintetizeze si ceilalti 2 reprezentanti ai clasei (EPA – eicosapentaenoic acid si DHA – docosahexaenoic acid) în cantitatile necesare.
Functiile importante ale Acizilor Grasi Omega 3
– scad colesterolul total sangvin si LDL-C cu densitate mica (care este extrem de aterogen!);
– scad VLDL (atât prin inhibarea productiei cât si a secretiei lor hepatice), scazând implicit si lipemia post-prandiala. Astfel riscul bolilor cardio-vasculare se reduce semnificativ la cei care aduc prin alimentatie surse de AG Omega-3;
– inhiba factorii generatori de ATS si inflamatie: proliferarea celulelor musculare netede, scade exprimarea moleculelor de adeziune celulara, modulând si sinteza eicosanoidelor;
– produc o crestere usoara a HDL-C (colesterol “bun”);
– au efect anti-trombotic, protector anti-embolic si asupra hemostazei: reducerea moderata a vâscozitatii sangvine si a agregarii plachetare, prelungirea moderata a timpului de sângerare; scade productia si activitatea fibrinogenului;
– reduc întinderea zonei de necroza cardiaca post-infarct recent;
– scade rata aritmiilor cardiace;
– sunt absolut necesari pentru dezvoltarea completa a creierului uman în timpul sarcinii si în primii 2 ani de viata;
– cantitatea de serotonina (una dintre „moleculele cerebrale ale placerii”) este la niveluri scazute în creierul peroanelor care prezinta si o valoare mica a AG Omega-3 în lichidul cefalo-rahidian. Dar si reciproca este perfect valabila! Serotonina este o substanta care are si proprietati anti-depresive importante. În plus ajuta la cresterea si ramificarea terminatiilor nervoase (dendride si axoni);
– DHA este esential pentru dezvoltarea sistemului nervos, a retinei si a sistemului imunitar al copilului. Hranirea cu lapte artificial determina un aport de AG Omega-3 redus sau nul, acest lapte fiind bogat în AG trans; practic nu exista vreun substituent al laptelui matern, daca mama a fost hranita corect. Prin alaptarea la sân se vor da copilului AG esentiali, care contribuie la cresterea rapida a capacitatilor intelectuale, a tesuturilor corpului, aducându-se si un aport suficient de anticorpi;
– întârzie si reduce aparitia simptomelor senilitatii prin blocarea generarii de radicali liberi de natura lipidica;
– actiune anti-mutagena si de protejare a materialului genetic;
– stimuleaza cresterea si dezvoltarea armonioasa a întregului organism;
– DHA si ALA sunt constituenti importanti ai membranei neuronale si a vaselor de sânge din creier. În starile asociate cu deficitul lor, se întâlneste o încetinire a cresterii staturo-ponderale, leziuni ale pielii, degenerescenta a organelor interne, o functie vizuala anormala si chiar neuropatie periferica;
– efect antiinflamator mediu: se obtin rezultate notabile în boala Crohn, scade VSH-ul (viteza de sedimentare a eritrocitelor) si simptomele artritei reumatismale;
– sunt niste modulatori deosebit de puternici ai raspunsului imun. Efecte importante în bolile auto-imune, infectii virale si / sau bacteriene, cancer, SIDA. AG Omega-3 au si uimitoarea capacitate de a distruge vasele care alimenteaza cu sânge tumora (proprietate pe care o mai are numai genisteina din soia!);
– alimentarea cu surse de AG Omega-3 produce marirea suprafetei intestinale si a absorbtiei nutrientilor
– previne aparitia preeclamsiei si a eclamsiei gravidice. Femeile care tocmai au nascut, nu vor face depresia de post-sarcina (care afecteaza între 4-6% dintre lehuze), daca au un aport suficient de AG Omega-3;
– prezinta efecte benefice si-n sindromul Raynaud, atenuând pâna la disparitie manifestarile clinice, dupa o utilizare îndelungata (în special a uleiului de in);
– un raport Omega-3 / Omega-6 supraunitar provoaca vasodilatatie arteriolara si previne o eventuala hipertensiune arteriala, reducând tendinta la vasoconstrictie; efectul se datoreaza în special EPA si DHA (raportul normal Omega-3 / Omega-6 este < 1);
– în bolile glomerulare renale, aportul de AG Omega-3 reduce pierderile de proteine prin urina;
– vindeca ulcerul gastric si duodenal; efecte excelente au fost raportate si-n terapia colonului iritabil
– previn instalarea depresiilor. Un aport crescut de AG Omega-6 (ex: ulei de floarea soarelui) în dauna AG Omega-3, produce modificari în structura membranelor neuronale si odata cu acestea si depresia apare mai des;
– reduc problemele legate de ciclul menstrual, regularizându-l si diminuând frecventa si intensitatea durerilor menstruale;
– diminueaza frecventa si intensitatea crizelor de astm bronsic;
– reduc simptomele si blocheaza actiunea citokinelor (TNF alfa, PAF, PCR, IL1-8 etc.);
– sunt substante anti-oxidante puternice, utile în preventia si tratamentul pe cale naturala a cancerului
– conduc la îmbunatatirea relaxarii endoteliale prin stimularea vasodilatatiei dependente si independente de NO;
– au efect hipoglicemiant (util si la diabetici), transformând glucoza sangvina în glicogen de depozit; reduc rezistenta la insulina;
– accentueaza sinteza hemului pentru eritrocite;
– previn si combat eficient migrenele;
– rol calmant si de marire a rezistentei sistemului nervos la stres. Somnul se instaleaza mai repede la cei care au în alimentatie surse bogate de AG Omega-3, iar frecventa insomniilor scade semnificativ;
– stimuleaza sinteza colagenului din piele, aceasta devenind mai elastica si mai supla.
Laptele matern contine de pâna la 5 ori mai mult acid arahidonic, de 2 ori mai mult EPA si de 30 de ori mai mult DHA decât laptele praf artificial, care este sarac in seleniu si biotina. Procesele cerebrale cele mai afectate de lipsa AG Omega-3 sunt reprezentate de abilitatile legate de învatare, perceptia auditiva si vizuala, de anxietate si depresie. Este afectat si sistemul imunitar, cu cresterea frecventei alergiilor, a bolilor de piele; chiar o frecventa crescuta a colicilor la sugari se pare ca este nemijlocit legata de deficitul AG Omega-3. Este recomandabil ca în sarcina si lehuzie consumul grasimilor hidrogenate (margarine) sau a celor saturate sa fie redus substantial sau mai bine evitat, deoarece va determina scaderea eliminarii prin lapte a AG Omega-3.
Semintele de in si uleiul extras din ele, stimuleaza secretia lactata materna si se recomanda sa fie consumate de cel putin 2-3 ori pe saptamâna. Laptele matern are un continut ridicat de ALA si de precursori ai prostaglandinelor, pe când laptele de vaca este sarac în aceste componente, continând si grasimi saturate. Un continut scazut de AG Omega-3 si ridicat în AG Omega-6, influenteaza negativ sinteza prostaglandinelor, care va afecta si sistemul imunitar ducând la cresterea predispozitiei la cancer, cât si la probleme cardiace. Câteva picaturi de ulei de in administrate zilnic sugarului, vor rezolva rapid aceasta problema.
Consecintele deficitului de Acizi Grasi Omega 3
– produce alienare mintala la tineri;
– determina cresterea frecventei sinuciderilor, a crimelor, a delicventei juvenile si a comportamentului agresiv în rândul copiilor;
– creste sansa ca tinerii sa ajunga dependenti de droguri sau/si de alcool;
– incidenta ridicata în contactarea de boli ale sistemului imunitar, si infectii cu virusul Epstein-Barr, Candida, rino-sinuzite, boli auriculare, alergii, boli digestive;
– capacitatea de memorizare si învatare scazuta la copii;
Necesarul zilnic de Acizi Grasi Omega 3
Daca acoperim nevoile cotidiene ale organismului doar din ulei de in:
– 3 picaturi / zi în primul trimestru de viata;
– 6 picaturi / zi în al doilea trimestru de viata (în 2 prize);
– 9 picaturi / zi în al treilea trimestru de viata (în 2-3 prize);
– 12 picaturi / zi (1 ml), între vârsta de 9 luni si 2 ani;
– 1 ml (12 pic.) / zi între 2–12 ani, în 2-3 prize;
– echivalentul a 1 lingura (15 ml) / zi, peste vârsta de 13 ani, în 1-2 prize.
Dozele de 2-3 linguri / zi sunt rezervate cazurilor speciale de cancer, leucemie si SIDA, la adult. Încercati sa nu depasiti 3 linguri de ulei/zi, fie el si de in (sau per total), deoarece exista riscul cresterii lipidelor plasmatice si deloc de neglijat este si riscul de îngrasare. Deci si aici, ca si în cazul oricarui lucru bun, este nevoie de moderatie. Trebuie retinut ca uleiul de in este totusi un ulei, fiind astfel situat în vârful listei alimentelor celor mai calorigene. Astfel 1 lingura de ulei (15 ml) x 9,3 kcal / gram, depaseste cu mult de 100 kcal!
